Thalassogaia™
Notă editorialăNu deținem niciun drept asupra acestei materii prime, asupra numelui sau asupra mărcii sale. Acest articol este jurnalism editorial independent, publicat în temeiul libertății de exprimare.

O moleculă proprie, marină și ambrată, care îmbină prospețimea oceanului cu o adâncime caldă, asemănătoare ambrei cenușii. Numele unește cuvintele grecești thalassa (mare) și gaia (pământ): mirosul locului unde oceanul întâlnește țărmul.
- Type
- Ingredient
- Olfactive family
- Acvatic
- Source
- moleculă de sinteză
Miros
Pe larg
Merită știut
Numele Thalassogaia îmbină două rădăcini grecești: thalassa (mare, ocean, ca în talasoterapie, talasocrație) și gaia (pământ, uscat, ca în geologie, geografie). Numele este ales cu precizie: molecula este concepută să ocupe granița olfactivă unde marea întâlnește uscatul.
Extracție și chimie
Metodă de extracție
Complet de sinteză. Thalassogaia este o moleculă proprie, care se obține prin sinteză chimică. Structura chimică exactă și calea de sinteză nu sunt făcute publice. De obicei este un lichid limpede până la pal, cu miros de tip marin-ambrat.
- Formulă
- N/A — proprietary (undisclosed)
- Botanică
- Nu se aplică: moleculă de sinteză
- Aspect
- Lichid limpede, incolor până la galben pal
- Intensitatea mirosului
- Ridicată
- Cât ține
- 24 de ore
- Sinonime
- THALASSOGAIA
Nicio restricție cunoscută
- Notă
- Profil marin și ozonic. Datele fizice nu sunt publice.
În parfumerie
Thalassogaia este o moleculă de sinteză proprie, care combină caracterul marin și acvatic cu o adâncime caldă, ambrată. Funcționează ca modificator între notele de inimă și cele de bază și leagă teritoriile de obicei opuse ale prospețimii marine și ale căldurii ambrate. Calone (CAS 28940-11-6) este pur marin și ozonic, Ambroxan (CAS 6790-58-5) este pur ambrat și mineral, iar Thalassogaia ocupă spațiul de graniță dintre ele: echivalentul olfactiv al unei plaje la apus, unde aerul sărat întâlnește nisipul încălzit de soare. Se regăsește în compoziții marin-ambrate, în parfumuri care imită mirosul pielii, cu referințe de coastă, și în structuri fougère moderne, unde prospețimea acvatică și adâncimea caldă, lemnoasă trebuie să coexiste.