Lime kaffir

Planta lime kaffir (Citrus hystrix) este originară din zona tropicală a Asiei de Sud-Est. Fructele și frunzele ei se folosesc în bucătăria din Asia de Sud-Est, iar uleiul esențial se folosește în parfumerie. În parfumerie, materia primă care contează este petitgrain combava (CAS 91771-50-5), uleiul esențial obținut din frunzele de combava, Citrus hystrix. Coaja fructului conține un alt ulei esențial, comparabil cu uleiul din coajă de lime, ale cărui componente principale sunt limonenul și β-pinenul.

Planta

C. hystrix este un arbust spinos sau un arbore mic, înalt între 2 și 11 metri, cu frunze duble aromatice, de o formă aparte. Frunzele, în formă de clepsidră, sunt alcătuite din limb și dintr-un pețiol turtit, asemănător unei frunze. Fructul este aspru și verde, se îngălbenește la maturitate și are în jur de 4 cm lățime. Florile pot avea patru sau cinci petale albe și sunt parfumate. Fructele au coaja groasă și un gust foarte acid, ușor amar. Atât coaja, cât și pulpa conțin cantități însemnate de furanocumarine.

Denumiri

Planta poartă numele de kaffir lime, Thai lime sau makrut lime. În javaneză și în malaieză, denumirile jêruk purut și limau purut înseamnă amândouă „lime cu negi”, după suprafața noduroasă a fructului. Pe insula Réunion i se spune combava. În Africa de Sud i se spune de obicei Thai lime. Unii autori au preferat denumirea makrut lime, considerată mai neutră. Numele kaffir lime vine cel mai probabil de la kaffiri, un grup etnic din Sri Lanka care descinde parțial din sclavi bantu. În Filipine fructul se numește kabuyaw sau kulubot, iar în Vietnam chúc sau chanh Thái.

Chimie și deosebiri

Compusul care dă aroma caracteristică a uleiului din frunze este (S)-citronelalul. Ajunge până la 80 la sută din uleiul din frunze. Citronelalul este o aldehidă monoterpenoidă cu formula C₁₀H₁₈O și masa molară de 154,25 g/mol. Citronelalul fierbe între 201 și 207 °C. Uleiul din frunze obținut prin distilare cu vapori de apă conținea 83,88% citronelal, față de 69,88% în uleiul din amestecul de frunze și rămurele și 46,47% în uleiul din rămurele. Frunzele stochează mai mult citronelal decât rămurelele. Frunzele sunt cea mai promițătoare sursă de citronelal pentru aplicații industriale. Printre componentele minore ale uleiului din frunze se numără citronelolul (10 la sută), nerolul și limonenul. În uleiurile din frunze, din rămurele și din amestec, printre constituenții minori se aflau linaloolul (5,24-8,91%), izopulegolul (0,47-2,95%), β-citronelolul (2,03-12,22%) și acetatul de citronelil (4,28-6,48%). Un studiu de distilare fracționată a unui ulei din rămurele și frunze a găsit cel puțin 20 de compuși, dintre care cinci principali: β-citronelal (46,40%), L-linalool (13,11%), β-citronelol (11,03%), acetat de citronelil (6,76%) și sabinen (5,91%). Într-o comparație a patru uleiuri din frunze de Citrus din Malaezia, analiza GC-MS a identificat provizoriu 46 de compuși în uleiul de C. hystrix, iar sabinenul (3,0%) și acetatul de citronelol (2,8%) s-au găsit doar în acest ulei.

Citronelalul este și un izolat principal în uleiurile distilate din alte specii de Cymbopogon decât lemongrassul folosit în bucătărie, din eucaliptul cu miros de lămâie și din arborele de ceai cu miros de lămâie. Citronelalul are proprietăți repelente pentru insecte.

Etichetare

Conform Regulamentului (UE) 2023/1545 al Comisiei, citronelolul și limonenul trebuie menționate în lista de ingrediente a unui produs cosmetic atunci când concentrația lor depășește 0,001% în produsele care nu se clătesc sau 0,01% în produsele care se clătesc.