Balsam de Tolu

Origine

Balsamul de Tolu seamănă cu balsamul de Peru și este adesea confundat cu acesta. Amândouă provin din rășina speciei Myroxylon balsamum și se extrag din varietăți diferite, în moduri diferite. Myroxylon balsamum este o specie de arbore din familia Fabaceae. Are două varietăți: var. balsamum, arborele balsamului de Tolu, și var. pereirae, arborele balsamului de Peru. Specia crește spontan în pădurile tropicale, din sudul Mexicului până în regiunile amazoniene din Peru și Brazilia. Arborele este mare, crește încet și ajunge la 45 de metri înălțime. Și-a primit numele de la Tolú, în Columbia, de unde era expediat în Europa. În Columbia, arborele crește din abundență în pădurile de lângă râul Magdalena și afluentul său Cauca. Pentru producția de balsam a fost plantat în Africa de Vest, în India și în Sri Lanka. Lemnul lui este roșiatic, cu fibra întrețesută, și se folosește la pardoseli, mobilă, finisaje interioare și construcții grele. Specia are statutul de conservare „risc scăzut”.

Proprietăți și compoziție

Balsamul se dizolvă ușor în alcool, acetonă și cloroform, dar numai parțial în disulfură de carbon. Principalii constituenți sunt acidul cinamic liber (între 12 și 15%), vanilina (0,05%) și un lichid uleios (7,5%) format din benzoat de benzil amestecat cu puțin cinamat de benzil. Rășina formează circa 80% din balsam și, prin saponificare, dă un alcool și acid cinamic, alături de puțin acid benzoic. Uleiul volatil conține tolen, stirol și acizi benzoic și cinamic liberi. Principalele falsificări ale balsamului de Tolu se fac cu colofoniu și cu balsam folosit anterior la prepararea siropului de Tolu. Balsamul conține o cantitate destul de mare de benzoat de benzil și de cinamat de benzil. O bucățică de balsam încălzită și presată între două plăci de sticlă arată la microscop cristale de acid cinamic. Dacă balsamul se încălzește cu disulfură de carbon și soluția se evaporă, rămâne circa 25% reziduu cristalin, în principal acizi cinamic și benzoic. La balsamul autentic, indicele de aciditate variază între 107,4 și 147,2, iar indicele de saponificare între 170 și 202. Balsamul epuizat se recunoaște după cantitatea insuficientă de substanțe solubile în disulfură de carbon și de acizi aromatici.

Utilizări

Rășina se folosește încă în unele formule de sirop de tuse. Se folosește și ca remediu natural pentru erupțiile de pe piele. Popoarele din America Centrală și America de Sud o folosesc în medicina tradițională. Proprietățile ei antiseptice se datorează acizilor cinamic și benzoic pe care îi conține. Este o cauză bine cunoscută a dermatitei de contact, o formă de alergie a pielii. O tinctură de balsam în alcool se folosește ca expectorant dezinfectant în bronșita cronică. Balsamul de Tolu și cel de Peru se comercializează prin intermediari și exportatori, către Germania, Statele Unite, Anglia și Spania.

Istorie

În 1753, Linnaeus a descris exemplarul-tip al speciei Toluifera balsamum, sinonim al denumirii Myroxylon balsamum, pe baza unui exemplar cules în provincia Cartagena, probabil într-un oraș numit Tolú. A numit specia Toluifera balsamum după locul în care fusese cules exemplarul.

·

Termeni înrudiți: Celestolide · Brânză · Nirvanolide · Phantolide · Sclareol · Anvelope · Traseolide