Brânză

Butiric, acid, fermentat și animalic. Brânza în parfumerie este mirosul transformării microbiene a grăsimii din lapte: pătrunzător, polarizant, incomod cu intenție.
- Type
- Acord
- Olfactive family
- Ambrat cu mosc
- Source
- Acord de parfumier (fără o singură sursă naturală; compus pentru a reda brânza cu note butirice, lactonice și fermentate)
Miros
Pe larg
Merită știut
Acidul butiric își trage numele din latinescul butyrum (unt): a fost izolat pentru prima dată din unt rânced, în 1814, de Michel Eugene Chevreul. La concentrații mari, este mirosul caracteristic al vomei și al transpirației. La concentrații foarte mici (părți la milion), dă o rotunjime cremoasă plăcută. Mulți parfumieri îl folosesc fără să-l declare.
Extracție și chimie
Metodă de extracție
Din brânză nu se extrage nimic. Acidul butiric și acidul izovaleric sunt de sinteză. Ambii se găsesc natural în transpirația umană și în brânza maturată.
- Formulă
- N/A — key odorants: butyric acid C₄H₈O₂, isovaleric acid C₅H₁₀O₂, diacetyl C₄H₆O₂
- CAS
- N/A — fermented dairy, not a single substance
- Botanică
- N/A: produs lactat fermentat
- Aspect
- Variază mult în funcție de tip: de la alb la portocaliu intens, de la moale la tare
- Intensitatea mirosului
- Medie
- Sinonime
- LACTATE
Nu se aplică: acord sau concept, nu o singură materie
- Notă
- Notă animalic-cremoasă în parfumerie. Molecule-cheie: acid butiric, acid izovaleric, diacetil, metional.
În parfumerie
Concept de avangardă, construit pe acid butiric și pe compuși înrudiți de fermentație. La doze de prag adaugă o rotunjime cremoasă. La doze mai mari miroase explicit a brânză și a corp. Funcționează în compoziții provocatoare și cu temă corporală. Curba doză-răspuns este provocarea artistică a materiei.