Boabe de tonka

Arborele Dipteryx odorata este semideciduu și polenizat de insecte. Face parte din familia mazării, Fabaceae, și se mai numește cumaru. Semințele sunt negre și zbârcite, cu interiorul neted și maro. Fiecare fruct ajuns la maturitate conține o singură sămânță.

Boabele de tonka la PREMIEREPEAU

Boabele de tonka și cumarina se numără printre materiile prime ale parfumului Albâtre Sépia, compus de Florian Gallo. Albâtre Sépia face parte și din DISCOVERY SET.

Arborele și fructul lui

Dipteryx odorata crește în actuala Venezuela, în nordul Braziliei, în Columbia, Surinam și Guyane, precum și pe insulele apropiate Trinidad și Tobago. Arborele poate atinge între 25 și 30 m înălțime (între 82 și 98 ft), iar trunchiul, până la 1 m (3 ft 3 in) în diametru. Scoarța este netedă și cenușie, iar lemnul este roșu. Frunzele sunt alterne și penate, cu trei până la șase foliole pieloase, lucioase, verde-închis, iar florile sunt roz.

Fructul seamănă cu un mango mic și, la coacere, trece de la verde-închis la galben, apoi la culoarea mahonului. Pulpa galbenă și fibroasă învelește un sâmbure pufos, ca de piersică, în care se află o sămânță netedă și neagră. Denumirea tonka provine din limbile tupi și galibi ale popoarelor indigene din America de Sud. Arborele dă și un lemn de esență tare, durabil, numit cumaru, care se exportă pentru parchet și mobilă.

De unde vine mirosul: cumarina

Mirosul boabelor de tonka se datorează cumarinei (C₉H₆O₂, masă moleculară 146,14, CAS 91-64-5). În mod normal, semințele conțin între 1 și 3% cumarină, dar în cazuri rare pot ajunge până la 10%. Cumarina se găsește și în lavandă, scorțișoară, lemn-dulce, căpșuni și cireșe.

Cumarina face parte din clasa chimică a benzopironelor și este considerată o lactonă. Este un solid cristalin incolor, cu gust amar. Se poate prepara prin mai multe reacții cu nume propriu, iar un exemplu cunoscut este reacția Perkin dintre aldehida salicilică și anhidrida acetică.

Multe anticoagulante eliberate pe rețetă, precum warfarina, au la bază 4-hidroxicumarina, un derivat chimic al cumarinei. Cumarina în sine nu are proprietăți anticoagulante.

Folosirea în alimentație și în tutun

În Franța, boabele de tonka se folosesc în bucătărie, mai ales în deserturi și tocănițe. Gustul lor a fost descris ca o combinație complexă de vanilie, migdală, cuișoare, scorțișoară și amaretto. Boabele se folosesc și astăzi pentru aromatizarea unor tutunuri de pipă.

Reglementări alimentare și siguranță

În doze mari, sub formă de infuzie, cumarina poate provoca hemoragii, leziuni hepatice sau paralizia inimii. De aceea, multe guverne o controlează ca aditiv alimentar.

În Statele Unite, 21 CFR 189.130 consideră falsificat orice aliment care conține cumarină adăugată, ca atare sau ca parte din boabe de tonka ori din extract de tonka, pe baza unui ordin publicat în Federal Register la 5 martie 1954 (19 FR 1239). Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Uniunii Europene stabilește limite maxime pentru cumarină în alimente, printre care 15 mg/kg în produsele de panificație fine (cu excepția produselor de panificație tradiționale și sezoniere care menționează scorțișoara) și 5 mg/kg în deserturi.

Cultivare

Cumaru este un arbore iubitor de lumină și calcifug, care crește pe soluri sărace, bine drenate. Cea mai bună dezvoltare o atinge pe solurile fertile, bogate în humus. Un arbore dă între 1,0 și 3,5 kg (între 2,2 și 7,7 lb) de boabe pe an, dar produce o cantitate mare de semințe o dată la patru ani.