Lemn de agar (oud)

Aquilaria este un gen de copaci din familia Thymelaeaceae, cunoscuți drept arborii lemnului de aloe. Copacii Aquilaria ajung la o înălțime între 6 și 20 m (între 20 și 66 ft). Aquilaria malaccensis este principala sursă de lemn de agar. Aquilaria crassna și Aquilaria sinensis sunt celelalte două specii ale genului recoltate în mod obișnuit. Unele specii de Aquilaria produc lemn de agar după ce sunt rănite mecanic, atacate de insecte sau infectate cu bacterii ori ciuperci.

Copacul poate fi infectat de un mucegai și, ca reacție, produce o substanță de apărare care acoperă rănile sau infecțiile. La Aquilaria malaccensis, rășina se formează ca reacție la infecția cu un mucegai parazit, Phaeoacremonium parasitica, numit anterior Phialophora parasitica. Lemnul neatins al copacului are o culoare relativ deschisă. Rășina mărește puternic masa și densitatea lemnului afectat, iar culoarea lui trece de la bej pal la galben, portocaliu, roșu, brun închis sau negru.

Compoziția uleiului de lemn de agar este extrem de complexă: s-au identificat peste 150 de compuși chimici. Cel puțin 70 dintre aceștia sunt terpenoide, sub formă de sescviterpene și cromone, iar monoterpene nu s-au detectat deloc. Printre alte clase frecvente de compuși se numără agarofuranii, cadinanii, eudesmanii, valencanii, eremofilanii, guaianii, prezizanii și vetispiranii. Derivații de 2-(2-feniletil)cromonă și sescviterpenele sunt cei doi constituenți predominanți ai lemnului de agar. Proporția exactă a acestor substanțe variază după vârsta și specia copacului și după detaliile procesului de extracție a uleiului. Calitățile olfactive ale lemnului de agar variază după specie, după locul de origine, după partea din care provine (ramură, trunchi sau rădăcină), după timpul trecut de la infecție și după metodele de recoltare și prelucrare.

Unul dintre principalele motive pentru raritatea relativă și prețul ridicat al lemnului de agar este epuizarea surselor sălbatice. Aquilaria malaccensis figurează în Anexa II CITES din 1995, iar în 2004 au fost incluse și toate speciile de Aquilaria și Gyrinops care produc lemn de agar. Mai multe țări au încă rezerve față de includerea din 2004 a tuturor speciilor de Aquilaria. Aquilaria malaccensis este pe cale de dispariție în sălbăticie și figurează acum pe Lista roșie IUCN ca specie în pericol critic. S-au înființat plantații de lemn de agar în mai multe țări, precum India, Bangladesh și Bhutan, iar în Malaezia și Sri Lanka copacii au fost reintroduși în plantații comerciale.

Pe piața mondială, lemnul de agar se folosește pentru incens, parfumuri, medicină tradițională și alte produse. De secole se arde ca incens în ceremoniile budiste, hinduse și islamice. Acum peste 3.000 de ani, egiptenii antici foloseau incensul din lemn de agar în riturile funerare. Vedele din India îl descriu ca produs parfumat încă din 1400 î.e.n.

Lectură suplimentară. Lemnul de agar: copacul de 100.000 $/kg, braconat până la dispariție, o investigație amplă despre lanțul de aprovizionare, reglementarea CITES și economia plantațiilor de oud. Vedeți colecția PREMIEREPEAU.

Încercați toate cele șapte parfumuri în DISCOVERY SET.