Ulei de tămâie

NaturalRĂȘINI ȘI BALSAMURIrășinos · tămâie · lemnos
BazăPiramidă
3/5Intensitate
188hPersistență
6Origini
Specimen
Ulei de tămâie materie primă de parfumerie
Bază
Boswellia sacra Flück. (sin. Boswellia carterii Birdw.)
Definiție

Strălucire terpenică ce se prăbușește într-o rășină rece ca piatra. Tămâia miroase a sevă uscată răzuită de pe o scoarță albită de soare: coajă albă de lămâie, praf de cretă și fum de biserică, împletite într-un singur fir meditativ.

Proaspăt
85
Rășinos
100
De lămâie
78
Balsamic
70
Lemnos
55
Mineral
40
OLIBAN BOSWELLIA ULEI DE TĂMÂIE
Type
Ingredient
Olfactive family
Rășinos
Source
rășină/gumă
Chemical class
complex natural (ulei esențial)
Instrumente
Piramidă
VVârf
IInimă
BBază
3/5Intensitate
Medie
intensitatea mirosului
Persistență pe bandeletă
188ore · 8 zile
1 h6 h24 h3 z7 z400 h
la 100 %
Țări producătoare
Somalia Oman Etiopia Eritreea Yemen India

Miros

Prima impresie: coajă de lămâie și terebentină, curat, terpenic, aproape ascuțit. În câteva minute iese la iveală axul rășinos: balsamic răcoros, mineral, ușor afumat. Mult mai uscat decât smirna. Mai puțin dulceag decât benzoea. Mai apropiat de elemi prin dubla natură citrică și rășinoasă, dar cu o gravitate pietroasă, ecleziastică, pe care elemi nu o are. Pe piele, faza finală devine cretoasă, aproape pudrată: luminoasă, nu întunecată, rece, nu caldă. Nimic altceva din paletă nu face exact acest lucru.

Calități și învechire

Pe larg

Se distilează cu vapori de apă din „lacrimile” arborilor din genul Boswellia, adică din rășina gumoasă întărită. Cele două specii comerciale principale sunt Boswellia carterii din Somalia și din Cornul Africii și Boswellia sacra din regiunea Dhofar din Oman și Yemen. Studii recente de cromatografie gazoasă chirală sugerează că ar putea fi, de fapt, specii distincte chimic, nu sinonime: raportul enantiomeric al alfa-pinenului diferă cu un ordin de mărime între cele două.

Uleiul se deschide cu o prospețime ascuțită, aproape citrică. Este alfa-pinenul, de obicei între 30 și 40% din uleiul de carterii, însoțit de alfa-tujen, limonen și mircen. Inima devine balsamică și răcoroasă: mai uscată decât smirna, mai puțin dulce decât benzoea, mai transparentă decât opopanaxul. Uleiul de sacra este de obicei mai plin, mai cremos, cu un conținut mai mare de incensol, o diterpenă cembranoidă cu proprietăți antiinflamatorii documentate. Faza finală este minerală, lemnoasă, afumată și persistentă: cretă și piatră rece.

În compozițiile moderne, uleiul de tămâie aduce axul „spiritual” al acordurilor de tămâie. Funcționează în același timp ca element care dă avânt (volatilitatea monoterpenelor) și ca ancoră fixatoare (persistența rezinoidului). Leagă notele de vârf citrice de bazele lemnoase și ambrate fără să adauge dulceață. Rezinoidul, extras cu solvenți volatili cu un randament de aproximativ 60% din guma brută, captează acizii boswellici și incensolul, mai grei, pe care distilarea cu vapori de apă nu îi reține, și dă un extract mai întunecat, mai puțin difuz, dar mai persistent. Extracția cu CO2 se situează între cele două.

Încercați toate cele șapte parfumuri în DISCOVERY SET.

·

Intrări conexe: Ulei de elemi · Tămâie · Tămâie olibanum · Rezinoid de tămâie · Tămâie verde

Merită știut

Într-un studiu din 2008 publicat în FASEB Journal (Moussaieff et al.), acetatul de incensol, o diterpenă izolată din rășina de Boswellia, a activat canalele ionice TRPV3 din creierul de șoarece și a produs efecte anxiolitice și antidepresive. Efectul a lipsit la șoarecii cu TRPV3 inactivat (knockout), ceea ce confirmă un mecanism specific receptorului. Rămâne una dintre puținele căi neurobiologice demonstrate care leagă o materie primă aromatică rituală de o activitate psihoactivă măsurabilă.

Extracție și chimie

Metodă de extracție

Distilare cu vapori de apă a lacrimilor uscate de rășină gumoasă. Se fac incizii în scoarța arborilor Boswellia cu un mangaf (unealta tradițională de recoltare), iar oleorășina care se scurge se întărește între 10 și 14 zile înainte de colectare. Randament: aproximativ între 5 și 9% la B. carterii, până la 9 sau 10% la B. sacra, în funcție de calitatea rășinii și de umiditate. Extracția supercritică cu CO2 captează diterpenele mai grele (incensol, acizi boswellici), pe care distilarea cu vapori de apă le antrenează greu, și dă un produs mai plin, dar mai puțin difuz. Extracția cu solvenți volatili din guma brută dă un rezinoid cu un randament de aproximativ 60%. Principalele regiuni de producție: Somalia (regiunile Sanaag și Bari, până la 2.500 de tone pe an, aproximativ 90% din oferta mondială provenită din Cornul Africii), Oman (Dhofar, Wadi Dawkah, sit din Patrimoniul Mondial UNESCO), Etiopia, Eritreea și Yemen. Sustenabilitatea este esențială: incizarea excesivă reduce germinarea semințelor de la 80% la 16%, iar populațiile din Dhofar au scăzut cu aproximativ 85%. Boswellia sacra figurează ca specie aproape amenințată pe Lista Roșie IUCN.

Formulă
Complex mixture (no single formula)
CAS
8016-36-2
Botanică
Boswellia sacra Flück. (sin. Boswellia carterii Birdw.)
Aspect
Lichid incolor până la galben pal
Intensitatea mirosului
Medie
Cât ține
188 de ore la 100%
Sinonime
OLIBAN BOSWELLIA ULEI DE TĂMÂIE
Statut IFRA
Vedeți nota

Niciun standard IFRA pentru materia primă în sine (Amendamentul 51)

Proprietăți fizice
Punct de fierbere
137,00 până la 141,00 °C la 760,00 mm Hg
Punct de inflamabilitate
> 200,00 °F. TCC ( > 93,33 °C. )
Densitate relativă
0,85500 până la 0,88000 la 25,00 °C.
Indice de refracție
1,46600 până la 1,47700 la 20,00 °C.

În parfumerie

Materie primă de la inimă la bază, care acoperă întreaga piramidă olfactivă. Fracțiunea ridicată de monoterpene (alfa-pinen, limonen, tujen) dă la început avânt și difuzie, aproape ca o notă de vârf, iar constituenții rășinoși și diterpenoidici (incensol, acizi boswellici) ancorează faza finală cu persistența unui fixator. Pe acest ulei se sprijină acordul de tămâie din compozițiile ambrate și chypre. Este o punte structurală: destul de răcoroasă ca să stea lângă citrice, destul de rășinoasă ca să susțină lemnoasele și balsamicele, destul de transparentă ca să nu concureze cu notele florale. Se asociază cu smirna (căldură), labdanumul (profunzime animalică), benzoea (dulceață) și lemnul de santal (cremozitate). Iso E Super prelungește caracterul lemnos-mineral, iar Cashmeran adaugă o căldură de mosc care îi completează austeritatea.

Rol în formulă
01modificator
02notă de semnătură
03agent de armonizare
04fixator
Forme disponibile
ulei esențial

Vedeți și

6 note