Tămâie (olibanum)

Mai multe specii de Boswellia produc tămâie, printre care Boswellia sacra, B. frereana, B. serrata și B. papyrifera. Rășina fiecăreia se găsește în mai multe calități, care depind de momentul recoltei. Rășina se sortează manual, după calitate.

Tămâie sau olibanum: aceeași materie primă

Cuvântul englezesc frankincense provine din franc encens, o expresie din franceza veche care înseamnă „tămâie adevărată”, poate cu sensul de „tămâie de calitate superioară”. Olibanum vine din latina medievală, unde deriva din λίβανος sau libanus. Boswellia sacra este un arbore originar din Oman și Yemen, în sudul Peninsulei Arabice, și din Somalia și Etiopia, în Cornul Africii. Boswellia carteri a fost multă vreme considerată o specie de sine stătătoare, dar în anii 1980 s-a stabilit că este un sinonim al speciei Boswellia sacra. Boswellia frereana crește în nordul Somaliei. Boswellia serrata crește în India, iar Boswellia papyrifera în Etiopia, Eritreea și Sudan.

Recoltare și calități

Arborii încep să dea rășină când au între opt și zece ani. Astăzi, 90% din producția mondială de tămâie vine din Cornul Africii, mai ales din comunitățile de la granița dintre Somalia și Etiopia. Condițiile de creștere variază mult și influențează atât dezvoltarea arborilor, cât și rășina obținută. Arborii din fâșia îngustă și cețoasă unde deșertul întâlnește lanțul muntos Dhofar, în regiunea deșertică Najd, cresc extrem de încet și dau o rășină de foarte bună calitate, în bulgări mari și albi. În general, rășinile mai opace sunt cele mai bune.

Chimia uleiului esențial

Uleiul esențial este alcătuit în principal din monoterpene și sesquiterpene, precum α-pinenul, limonenul și β-pinenul. Uleiurile de tămâie obținute prin distilare cu vapori de apă nu conțin acizii boswellici, triterpenoide prea puțin volatile, deși aceștia pot fi prezenți în extracțiile cu solvenți. Rășinile de B. carteri, specie originară din Somaliland și Somalia, sunt bogate în α-pinen și limonen, în timp ce la B. sacra din Oman domină α-pinenul. B. papyrifera, din Etiopia și Sudan, are un profil chimic net diferit, cu acetatul de octil drept compus principal. Dintre speciile genului Boswellia, s-a confirmat că doar Boswellia sacra, Boswellia serrata și Boswellia papyrifera conțin cantități semnificative de acizi boswellici. Clima, așezarea geografică și perioada recoltei pot influența și ele compoziția chimică a uleiului.

Comerț și conservare

În 1998, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii avertiza că Boswellia sacra, una dintre principalele specii producătoare de tămâie, este aproape amenințată. Studii recente arată că populațiile de arbori de tămâie scad, în parte din cauza exploatării excesive. Boswellia papyrifera, răspândită mai ales în Etiopia, Eritreea și Sudan, asigură aproximativ două treimi din producția mondială de tămâie. Cele mai multe specii de Boswellia cresc în regiuni aspre și aride, apăsate de sărăcie și de conflicte, unde recoltarea și vânzarea rășinii sunt una dintre puținele surse de venit ale localnicilor, ceea ce duce la incizii prea dese.

Tămâia în parfumurile PREMIEREPEAU

Tămâia intră în trei parfumuri PREMIEREPEAU. În Albâtre Sépia, Florian Gallo o asociază cu trufa albă și cu cerneala. Grégoire Balleydier o plasează, în Gravitas Capitale, între lămâie, cardamom, tuberoză și asfalt. În Simili Mirage, Claire Liégent pune olibanumul alături de piele tăbăcită, cimbru, sare de mare și imortelă. Le puteți încerca împreună în DISCOVERY SET.