Sursă și origine
Balsamul de Peru este exsudatul unui arbore originar din America Centrală. Arborii cresc între Guatemala și Nicaragua, dar condițiile necesare producerii balsamului se găsesc doar într-o mică regiune din El Salvador, pe podișurile de la o oră de mers cu mașina la vest de capitala San Salvador. Astăzi se extrage printr-un procedeu artizanal și se exportă mai ales din El Salvador. Myroxylon balsamum este un arbore mare, cu creștere lentă, care atinge 45 de metri înălțime. Balsamul de Peru și balsamul de Tolu provin amândouă din rășina speciei Myroxylon balsamum, extrase din varietăți diferite și prin metode diferite. Specia, cunoscută și ca mahon de Santos sau Cabrueva, este originară din pădurile tropicale care se întind din sudul Mexicului până în regiunile amazoniene din Peru și Brazilia, la altitudini între 200 și 690 de metri. Crește pe soluri bine drenate, în pădurea umedă veșnic verde. Coroana este rotundă, cu frunziș dens, iar scoarța gălbuie are un miros înțepător. Florile sunt albe, iar fructul este o păstaie plată și înaripată, lungă de circa 8 centimetri. Pentru producția de balsam, arborele a fost plantat și în Africa de Vest, India și Sri Lanka.
Chimie
Balsamul de Peru conține în jur de 25 de substanțe diferite, printre care cinameina, acidul cinamic, cinamatul de cinamil, benzoatul de benzil, acidul benzoic și vanilina. Mai conține alcool cinamilic, aldehidă cinamică, farnesol și nerolidol. O parte minoritară, aproximativ între 30% și 40%, conține rășini sau esteri cu compoziție necunoscută. Benzoatul de benzil este esterul alcoolului benzilic și al acidului benzoic. Cinamatul de benzil este esterul derivat din acidul cinamic și alcoolul benzilic. Balsamul de Tolu seamănă cu balsamul de Peru și este adesea confundat cu acesta. Se recoltează din Myroxylon balsamum var. balsamum și conține o cantitate destul de mare de benzoat de benzil și cinamat de benzil.
Comparație cu balsamul de Tolu
Proaspăt, balsamul de Tolu este o masă semifluidă, lipicioasă și maronie, care se întărește treptat într-un solid casant și se înmoaie din nou la cald. Se recoltează printr-o incizie în formă de V pe trunchi, sub care se fixează o tigvă ce prinde rășina scursă. Numele se trage de la orașul Tolú din Columbia, de unde balsamul pleca spre Europa.
Comerț și certificare
Balsamul de Peru și balsamul de Tolu ajung pe piață printr-un șir de intermediari și exportatori. Destinațiile lor sunt Germania, Statele Unite, Anglia și Spania, unde se folosesc la fabricarea cosmeticelor și a medicamentelor. Culegătorii de balsam de Peru își câștigă cea mai mare parte a venitului din recoltarea balsamului. Un furnizor de materii prime livrează în fiecare an peste 2 tone de rășină de balsam de Peru cu certificare FairWild, prima certificare FairWild pentru El Salvador.
Alergie și etichetare
Balsamul de Peru poate provoca reacții alergice, iar numeroase studii ample îl situează în „top cinci” al alergenilor care provoacă cel mai des reacții la testarea epicutanată. Un studiu din 2001 a arătat că 3,8% din populația generală testată epicutanat era alergică la el. Într-o analiză retrospectivă a 12.030 de pacienți testați epicutanat în 13 clinici de dermatologie din Italia, între ianuarie 2018 și decembrie 2019, 3,6% au avut o reacție pozitivă la balsamul de Peru. În același studiu, 1,0% dintre pacienți au reacționat atât la balsam, cât și la amestecul de parfumuri 1, iar 2,6% doar la balsam. Sensibilizările izolate la balsam au fost relevante clinic în 75,2% din cazuri. Dintre pacienții testați cu seria de bază, între 4% și 8% au încă reacții pozitive la balsamul de Peru. Balsamul de Peru poate provoca roșeață, umflare, mâncărime și vezicule. Reacțiile pot include dermatită alergică de contact, stomatită, cheilită, eczemă a mâinilor, rinită și conjunctivită. În parfumuri poate fi acoperit de simpla mențiune „parfum” din lista de ingrediente, așa că medicii trebuie adesea să contacteze producătorul ca să afle dacă un produs îl conține. Prezența balsamului de Peru într-un cosmetic este indicată de denumirea INCI Myroxylon pereirae.
