Frunză de leurdă

Sulf verde, înțepător, peste un sol de pădure ud. Strivită, frunza de leurdă eliberează o izbucnire ascuțită de allium, domolită de prospețimea clorofilei, ca pădurea primăvara după ploaie.
- Type
- Acord
- Olfactive family
- Aromatic
- Source
- frunze și vârfuri înflorite
- Chemical class
- complex natural (ulei esențial)
Miros
Pe larg
Extracție și chimie
Metodă de extracție
Distilarea cu vapori de apă a frunzelor dă un ulei bogat în compuși organosulfurici. Uleiul aproape nu se folosește însă în parfumeria comercială, din cauza mirosului prea înțepător.
- Formulă
- Complex natural mixture (key: diallyl disulfide C₆H₁₀S₂, allicin C₆H₁₀OS₂)
- CAS
- N/A — natural plant, no single CAS
- Botanică
- Allium ursinum
- Aspect
- Lichid de la verde pal la gălbui
- Intensitatea mirosului
- Medie
- Cât ține
- între 6 și 12 ore
- Sinonime
- leurdă, usturoiul-ursului, praz sălbatic
Nu se aplică: acord sau concept, nu o singură materie primă
- Notă
- Ulei esențial de frunză de leurdă (Allium ursinum). Compuși sulfuroși principali: disulfură de dialil (CAS 2179-57-9), alicină. Distilat cu vapori de apă. Randament: ~0,01 până la 0,05%. Densitate: ~0,90 până la 0,95 g/mL. Indice de refracție: ~1,470 până la 1,490. Punct de aprindere: >60 °C. Rar în parfumeria fină, mai des în gastronomie și în aromaterapie.
În parfumerie
Notă de vârf verde, extremă, aproape niciodată folosită ca extract propriu-zis. Ideea se redă prin urme de molecule verzi sulfuroase, amestecate cu note verzi clasice. Dă un caracter sălbatic, nedomesticit, de pădure. Se dozează cu foarte mare grijă.