Crețușcă

Miere, migdale amare, ceva medicinal. Crețușca miroase a câmp de fân cald amestecat cu marțipan și aspirină, pentru că conține chiar precursorul aspirinei.
- Type
- Ingredient
- Olfactive family
- Floral
- Source
- flori
- Chemical class
- amestec natural complex (ulei esențial)
Miros
Terroir și origini
Pe larg
Merită știut
Numele aspirinei vine de la crețușcă: „a” de la acetil, „spir” de la Spiraea (fostul nume de gen al plantei) și „in”, un sufix farmaceutic obișnuit. Felix Hoffmann a sintetizat acidul acetilsalicilic pornind de la salicină, abundentă în crețușcă.
Extracție și chimie
Metodă de extracție
Extracția cu solvenți volatili sau extracția supercritică cu CO2 din florile uscate de Filipendula ulmaria dă un absolut. Distilarea cu vapori de apă este posibilă, dar pierde o mare parte din heliotropină. Datele despre randament sunt puține: nu este un extract comercial de volum mare. Se recoltează din flora spontană a Europei, cu unele culturi în Franța și în Anglia.
- Formulă
- Complex natural mixture (key constituents: salicylaldehyde C₇H₆O₂; methyl salicylate)
- CAS
- 84775-57-5
- Botanică
- Filipendula ulmaria
- Intensitatea mirosului
- Medie
- Sinonime
- CREȚUȘCĂ SPIRAEA ULMARIA
Nu există un standard IFRA pentru materia primă în sine (Amendamentul 51)
În parfumerie
Crețușca este o notă de inimă care leagă familiile florală, ierboasă și gourmand. Chimia ei neobișnuită, cu aldehidă salicilică (medicinală), cumarină (de fân) și heliotropină (dulce, de migdale), o face o materie primă cu trei dimensiuni. Se folosește în acorduri de pajiște realistă, în compoziții cu fân, în florale ierboase și în fougère cu cumarina în prim-plan. Aldehida salicilică aduce o muchie ascuțită, aproape antiseptică, care împiedică acordurile cu miere să devină sufocant de dulci. Se asociază cu heliotropul, absolutul de fân și lavanda.