Absolut de frunză de violetă

Absolutul de frunză de violetă se obține din frunzele de Viola odorata, o specie de plantă cu flori din familia Violaceae. Din frunzele și florile plantei s-au făcut parfumuri. Violetele se cultivă mai ales în Franța și în Egipt, unde se și extrag.

Viola odorata este o plantă erbacee perenă, mică și rezistentă, care se înmulțește prin stoloni și ajunge la aproximativ 15 centimetri înălțime. Frunzele, în formă de rinichi, cresc într-o rozetă bazală și ating 6 cm lungime, iar florile parfumate sunt de obicei violet închis sau albe.

Mirosul dulce al florii de violetă a avut mare succes, mai ales la sfârșitul epocii victoriene, și a intrat în multe produse cosmetice parfumate și în multe parfumuri. Combinația de α-iononă și β-iononă este caracteristică mirosului de violetă. Numele iononă are la origine grecescul ion, „violetă”. Extractul autentic din flori de violetă se mai folosea la începutul secolului al XX-lea, dar spre sfârșitul anilor 1950 și la începutul anilor 1960 producția lui aproape dispăruse. În 1923 se scria că florile și frunzele se culeg și se extrag separat pentru parfumerie.

Un studiu al absoluturilor de frunză de violetă a identificat 70 de compuși, dintre care 61 nu fuseseră semnalați până atunci la această specie. Absoluturile de origine franceză și egipteană au arătat profiluri olfactive diferite, atât în notele de vârf, cât și în notele de inimă. Hexanoatul de etil și (2E,6Z)-nona-2,6-dienolul erau specifice probei franceze, iar (E,E)-hepta-2,4-dienalul, acidul hexanoic, limonenul, tridecanul și eugenolul, probelor egiptene. Probele egiptene aveau drept markeri odoranți cis-oxidul de trandafir, trans-oxidul de trandafir și 3,5,5-trimetilciclohex-2-enona. Absoluturile s-au analizat prin microextracție în fază solidă cu tehnica headspace, cuplată cu GC/MS, și prin gaz-cromatografie-olfactometrie/spectrometrie de masă. Pent-1-en-3-olul, 3-metilbut-2-enalul, 2-metoxi-3-(1-metiletil)pirazina, 4-etilbenzaldehida, formiatul de β-fenetil și 2-metoxi-3-(2-metilpropil)pirazina erau markerii odoranți ai probei franceze.

Absolutul de frunză de violetă face parte din clasa absoluturilor, extracte cu o concentrație de substanțe aromatice mai mare decât a uleiurilor esențiale, de până la 80-90%, și mai puțin volatile. Se păstrează 24 de luni sau mai mult, dacă este depozitat corect.

Mirosul compusului (2E,6Z)-2,6-nonadienal este descris ca verde, gras, uscat, de castravete, de frunză de violetă și de pepene galben.

Cele șapte parfumuri, toate extrait de parfum, sunt reunite în DISCOVERY SET.

·

Termeni înrudiți: Acronychia pedunculata · Adoxal · Agavă · Alge · Aloe vera · Note aromatice · Sparanghel · Avocado