Oxalis violacea

Acrișor și verde, ușor oxalic, cu o latură florală subțire. Floarea mică de Oxalis: mai degrabă sevă acidă decât parfum, ca o tulpină de trifoi suptă.
- Type
- Acord
- Olfactive family
- Floral
- Source
- flori și frunze
- Chemical class
- notă de fantezie
Miros
Pe larg
Merită știut
Toate speciile de Oxalis conțin acid oxalic, care le dă gustul acru și numele (din grecescul „oxys”, ascuțit sau acid). În doze mari, acidul oxalic este toxic: leagă calciul din sânge și poate provoca pietre la rinichi. Cantitățile mici din măcrișul de pădure sunt inofensive și au fost folosite în medicina populară și în salate.
Extracție și chimie
Metodă de extracție
Nu există ulei esențial sau absolut comercial. Planta produce prea puțini compuși volatili pentru extracție. Nota se reconstituie întotdeauna din materii de sinteză acre-verzi și din materii florale slabe.
- Formulă
- N/A — no distillable oil available
- CAS
- N/A — no commercial essential oil
- Botanică
- Oxalis violacea
- Intensitatea mirosului
- Medie
- Sinonime
- MĂCRIȘUL-IEPURELUI MĂCRIȘ VIOLET
Nu se aplică: acord sau concept, nu o singură materie primă
- Notă
- Oxalis violacea nu are ulei esențial comercial. În parfumerie, nota se recreează cu molecule de tip iononă și cu laturi verzi și acide.
În parfumerie
Oxalis violacea este o notă conceptuală, fără extract comercial. Parfumierii o aproximează cu materii prime acrișoare și verzi (rubarbă, materii verzi și acre de sinteză), note florale discrete de tip violetă și modificatori acizi. Aduce prospețimea solului de pădure, acră, verde și discretă. Se folosește în compoziții verzi, de pădure și de flori de câmp, ca accent acid-verde subtil.