Caju

Cajul nu este o materie primă care se poate extrage pentru parfumerie. Nu există ulei esențial, absolut sau rezinoid de nucă de caju în comerțul cu materii prime pentru parfumerie. Când un parfumier trece cajul într-o piramidă, se referă la un acord de sinteză, un ansamblu de molecule alcătuit ca să redea aroma nucii fără să atingă vreodată nuca.

Încercați toate cele șapte extrait de parfum din DISCOVERY SET.

Nuca și fructul

Anacardium occidentale dă două structuri distincte, cu chimii radical diferite. Nuca de caju, tehnic o sămânță, atârnă sub un peduncul umflat numit măr de caju. Coaja nucii conține un lichid numit CNSL (CAS 8007-24-7): un amestec fenolic întunecat și caustic de acid anacardic (circa 65%), cardol (între 15 și 20%) și cardanol (circa 10%). CNSL este o materie primă industrială pentru rășini, vopsele și materiale de fricțiune. Miroase înțepător, a fenol. Nu are nicio valoare în parfumerie.

Mărul de caju, în schimb, este intens aromatic. Analiza GC-MS identifică peste 60 de compuși volatili, dominați de esteri (40%), terpene (20%) și aldehide (8%). Printre odorantele-cheie identificate prin gaz-cromatografie cuplată cu olfactometrie se numără 3-metilbutanoatul de etil (dulce, fructat, cu 29,5% din activitatea odorantă totală), trans-2-butenoatul de etil (asemănător cajului), hexanoatul de etil și β-damascenona. În Brazilia, unde se produce 85% din mărul de caju la nivel mondial, fructul se presează pentru suc și se fermentează în cajuína. În Goa devine feni, o băutură triplu distilată, cu statut de indicație geografică din 2009. Dar nici din măr nu se produce vreun extract de calitate pentru parfumerie.

Ce miros are

Punctul de referință este miezul prăjit. Cajul crud nu are aproape nicio aromă: ca la majoritatea nucilor, mirosul vine din prelucrarea termică (reacția Maillard). Prăjit între 130 și 140 °C, miezul capătă o căldură untoasă, ușor dulce, cu o muchie fină de susan prăjit. Față de migdală, cajul este mai cremos și mai puțin amar. Față de nucă, este mai blând și mai puțin tanic. Față de alunele de pădure, îi lipsește intensitatea fermă a reacției Maillard: cajul este cea mai discretă dintre nucile prăjite.

Acordul de sinteză

Parfumierii reconstruiesc cajul cu două familii de molecule. Pirazinele dau caracterul prăjit și nucos: 2-acetilpirazina (CAS 22047-25-2) pentru o notă de floricele prăjite, 2,3,5-trimetilpirazina (CAS 14667-55-1) pentru un nucos pământos, 2-acetil-3-metilpirazina (CAS 23787-80-6) pentru o notă de alună de pădure prăjită. Lactonele dau cremozitatea untoasă care desparte cajul de nucile mai uscate: γ-decalactona (CAS 706-14-9, piersică cu frișcă), γ-dodecalactona (CAS 2305-05-7, gras și ceros), δ-decalactona (CAS 705-86-2, untos și lăptos). Echilibrul dintre cele două familii, cereale prăjite uscate față de cremă bogată, hotărăște dacă acordul miroase mai mult a alună de pădure sau mai mult a nucă de cocos.

Origine și botanică

Originar din nord-estul Braziliei. Poporul tupi îl numea acajú, adică nuca care se produce singură. Coloniștii portughezi au exportat nuca și arborele începând cu anii 1550. Au dus arborele la Goa (India) între 1560 și 1565, apoi în Asia de Sud-Est și în Africa de Vest. Astăzi, Coasta de Fildeș conduce producția mondială, cu peste un milion de tone metrice pe an, urmată de India și Vietnam. Numele englezesc este o deformare fonetică: piratul și naturalistul William Dampier a transcris în 1699 cuvântul portughez caju drept cashew, iar greșeala a rămas.