Fructul
În engleză, prunele uscate se numesc de obicei prunes. Fructul este o drupă, cu pulpa fermă și zemoasă. Prunele au de obicei o dimensiune medie, între 2 și 7 centimetri în diametru, și o formă de la sferică la ovală. Coaja netedă are o suprafață naturală ceroasă, lipită de pulpă. Prunii tăiați periodic ajung la o înălțime între 5 și 6 metri.
Prunus domestica este o specie de plantă cu flori din familia Rosaceae. Renglotele și goldanele aparțin și ele unor subspecii de P. domestica. Pulpa de P. domestica este de obicei dulce, deși unele soiuri sunt acre. Subspeciile se încrucișează ușor, iar culoarea fructelor variază de la violet-albăstrui la roșu, portocaliu, galben sau verde deschis.
Soiuri de prune
Prunele japoneze sau chinezești sunt cultivare de Prunus salicina ori hibrizi ai acesteia. Sunt mari și zemoase, se păstrează mult timp și domină piața de fructe proaspete. Printre cultivarele europene se numără goldana, pruna pentru uscat, renglota, mirabela, Victoria și renglota galbenă. Corcodușul (mirobalan), Prunus cerasifera, se cultivă pe scară largă în Asia de Vest.
Origine
Prunele au fost probabil printre primele fructe domesticite de om. Originea speciei Prunus domestica a fost urmărită până în munții Europei de Est și ai Caucazului, iar Prunus salicina și Prunus simonii provin din China. În situri arheologice din neolitic s-au găsit resturi de prune, alături de măsline, struguri și smochine.
Chimia mirosului
Mirosul alfa-damasconei este descris ca dulce, floral, metalic, fructat, de măr, condimentat, de prună, mentolat, lemnos, verde și de fructe de pădure. Beta-damascona este descrisă ca fructată, florală, de coacăză neagră, de prună, de trandafir, de miere și de tutun. Gama-damascona este descrisă ca fructată, florală, de trandafir, verde, de măr copt, de prună, tuionică și de tutun. Formiatul de metil are un miros descris ca fructat, de prună și esteric. Butiratul de guaiil are un miros descris ca de trandafir, de prună, animalic, balsamic și lemnos. Formiatul de hexil are un miros descris ca de măr, de prună necoaptă, de banană și dulce. Izobutiratul de heliotropil are un miros descris ca fructat, de fructe de pădure, de gem, de prună, tropical, de heliotrop și pudrat.
Ca la multe alte plante din familia trandafirului, sâmburii de prună conțin glicozide cianogenice, printre care amigdalina. Amigdalina se găsește în sâmburii de prună în proporție de 4 până la 17,5 g/kg, în funcție de soi. Benzaldehida eliberată din amigdalină dă un gust amar. Benzaldehida este un lichid incolor, cu un miros caracteristic, asemănător celui de migdale amare și de cireașă.
Utilizări și producție
Prunele se mănâncă proaspete sau uscate, se folosesc la gemuri ori se fermentează în vin și se distilează în rachiu. Prunele uscate și sărate se mănâncă drept gustare, numită uneori saladito sau salao. În Balcani, din prune se face o băutură alcoolică numită slivovitz. În România, 80% din producția de prune merge la o băutură asemănătoare, țuica. În Ungaria, din goldane se fac lekvar, un gem dens de prune, și palinka, un rachiu tradițional de fructe.
În 2023, China a produs 55% din totalul mondial de prune. După China, cei mai mari producători au fost România și Chile.
·
Vedeți și: Acai · Acerola · Aldehidă C 14 (piersică) · Măr · Caisă · Banană · Cireașă neagră · Mură
